Mi-ai spus ca de tacere
Tu ma vei ocroti,
Dar m-ai uitat si nu mai pot a socoti,
Unde-i suspin, unde-i placere.
Sa nu te-ntorci si sa ma vezi
Asa pustiu cum mi-este starea.
Caci de in mine n-ai putut ca sa mai crezi,
Pedeapsa-mi este disperarea.
Fara remediu-aceasta boala seaca,
Fara puterea de a trece peste.
Ma leagan intr-o amintire beata,
Ma leagan ne-ncetat fara de veste.
Si-asa se scurge timpul,
In ale carui maini, destinul mi l-am pus.
Asta-i povestea-n care,
Al meu destin s-a dus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu